george83

Dupa cum v-am promis va aduc poze din excursie. Sunt multe si sper sa va placa

Dupa cum va spuneam acum ceva timp incerc sa organizez o excursie la Dubai. Si de ce Dubai? Pai in primul rand sunt oarecum prin zona. In al doilea rand am zbor gratuit din Kabul. In al treilea rand este unul dintre orasele in plina dezvoltare si cu o excentricitate greu de egalat. In al patrulea rand la fiecare 6 saptamani de stat pe acilea am dreptul la 5 zile de “Rest&Recuperation” (cica asta ar fi din cauza ca este un mediu stresant aici…nu am vrut sa ii contrazic tinand cont ca eu m-am ingrasat si o duc bine pe acilea fara sa fiu stresat).  Si ar mai fi multe alte motive dintre care cea mai inalta cladire din lume, cea mai mare partie de ski indoor din lume, cea mai, cea mai. In orasul asta sunt multe chestii cu cea mai din lume.

Sa trecem insa la excursia in sine…. Read more

Ieri (ca la mine este deja 1 Februarie) am plecat din nou la drum spre Afganistan. Ma intorc sa imi duc la indeplinire contractul pe care il am acolo. Dar am plecat cu inima indoita…mult mai indoita decat prima data. Anul trecut era entuziasmat la ce ma poate astepta intr-o tara vitregita de razboi, la ce inseamna un sistem diferit de munca fata de ceea ce eram obisnuit, la cunoasterea unor oameni noi si la un drum mai mult decat interesant. Acum insa am plecat stiind unde ma duc, ce fac si cu cine ma intalnesc si pot sa spun sa am un regret. Regret pentru ca imi las familia si prietenii care mi-au facut acest concediu minunat. Nu pot sa ma exprim cat de mult m-am bucurat de fiecare clipa din concediu si de momentele petrecute cu cei cunoscuti. Asa de mult m-am bucurat ca in ultima zi am tot incercat sa trag de timp cumva cat sa stau mai mult. De aceea jucam ping-pong cu sormea de’a doua la 2 dimineata in ziua plecarii. De aceea am tinut sa ma intalnesc la ora 1 dupa-amiaza in aceeasi zi cu cea mai buna prietena a mea. Doar doar reusesc sa intind timpul pe care il mai aveam de petrecut in Romania mai mult si apucam sa stau mai mult timp cu cei dragi. Dar dupa cum se si vede nu prea am reusit cu success 
Ma intorc intr-o lume securizata, rigida si plicticoasa in cele mai multe momente si raman cu gandul la Bucuresti. Imi era dor de aerul imbacsit din Bucuresti, de orasul gri, oameni si mai gri imbracati, taximetristi cu tupeu si manele la telefon. Surprinzator nu este o ironie. Nu prea pot sa va fac sa intelegeti cum este lumea mea in Kabul dar va puteti face o impresie daca va spun ca imi era dor de toate lucrurile de mai sus. Nu este tocmai un loc unde sa te destinzi dupa orele de program. Nu prea poti sa te duci la cinema sau la teatru. Nu prea poti sa te duci la un restaurant cu prietenii. Nu prea poti sa te plimbi printr-un parc sau sa vizitezi un muzeu. Si acest “nu prea” are un sens foarte larg….de fapt nu ai voie. Asa ca Bucurestiul cu toate problemele lui pare o adevarata Mecca (sa fiu putin in atmosfera din Dubai). Nu iti dai seama de frumusetile lui pana nu le pierzi…
Dar sa revin la plecare, concediu si toate astea legate. Vreau sa le multumesc din inima tuturor celor care si-au facut putin timp sa se intalneasca cu mine. M-am bucurat sincer sa va vad si sper sa ne revedem in vara cu vesti cat mai bune.
Va imbratisez cu dor de aici din Dubai (cu un picior in Kabul) si aveti grija de voi.

Dupa 3 luni si un pic m-am hotarat sa ma repatriez in tara muma asa ca am inceput sa imi fac pregatiri de plecare. Stati linistiti ca inca nu m-a dat nimeni afara de aici dar am zis ca este destul cat am stat pe aici fara sa imi vad familia si prietenii. Plecarea va fi pe 18 ianuarie undeva pe dupa-amiaza, voi ramane in aeroportul din Dubai vreo cateva ore si apoi la 3 jumate dimineata incep drumul spre Bucuresti via Istanbul. Adica intr-un fel este cale intoarsa de cum am venit. Daca nu stiti atunci puteti sa cautati in postarile mele anterioare

Cine doreste sa ma invite la un suc si sa vorbeasca mai multe cu mine poate sa lase un comentariu sau sa imi trimita un mail (cine stie mailul bineinteles sau cine vrea sa il afle).

Am ajuns in aeroportul international din Dubai pe la 5 dimineata cu ochii carpiti de somnul incercat in avion. Dupa ce am trecut prin tot felul de filtre, inclusiv unul de scanare a retinei, am iesit pe portile aeroportului. Iesirea a fost una brusc zdruncinata de caldura inabusitoare de afara. M-am dus carand in spate rucsacul meu ticsit de lucruri spre statia de taximetre unde am prins un fel de dubita si directia hotel.
Hotelul pot spune ca l-am ales prost. Imi asum vina si nu pot decat sa ma injur personal . Cum stiam ca trebuie sa ajung luni la consulatul afgan mi-am zis sa incerc sa gasesc un hotel intre aeroport si centrul Dubaiului. Asta pentru ca nu stiam care este locatia consulatului. Si uite asa m-am trezit cu taximetristul ducandu-ma intr-o zona plina de magazine de electronice. Mi-am inregistrat prezenta la hotel si dupa ce mi-am dus catrafusele in camera am incercat sa dorm putin. Nici o sansa dupa atatea ore de aeroporturi. Asa ca mi-am zis sa fac o plimbare prin imprejurimi sa vad pe unde sunt. Prima strada si primul ghinion: era sa imi luxez glezna cascand ochii pe la cladiri si neuitandu-ma pe unde merg. Dupa ce am transpirat cat pentru toata vara mi-am dat seama ca sunt intr-o zona comerciala. Deci nu prea pot sa vizitez per pedes. Hai ca nu este chiar asa dezastros mi-am spus. Lovitura de gratie mi-a dat-o insa mancarea de la hotel: indiana. Eu nu prea sunt cu mancarurile picante asa ca am tot incerc sa evit tot ce nu imi suna cunoscut. Asta pana in ultima seara cand mi-am spus ca totusi trebuie sa experimentez mancarea daca tot sunt aici si mi-am blestemat zilele dupa ce am baut vreo 2 litri de apa sa imi sting focul ce ma mistuia
Duminica a fost deci ziua de explorare si de adaptare cat de cat dupa zbor.
Vine luni si trebuie sa ajung la consulatul afgan. Dar taximetristul pe care l-am luat nu prea stia unde vine asta asa ca m-am plimbat putin prin Dubai pana cand si-a dat seama, cu ajutorul unui coleg, unde exact vine consulatul. Acolo dupa ce completez toate formalitatile mi se spune sa revin la ora 3 dupa amiaza. Asta tinand cont ca era 11 dimineata. Asa ca imi spun ca asta este sansa de vizitare a celor doua puncte propuse inainte sa plec: Burj Dubai si Dubai Mall. Statiile lor de metrou la suprafata sunt SF fata de ce avem noi prin urmare mi-as fi blestemat zilele daca nu incercam sa vad cum este. De la automat de bilete si pana la confort pot spune ca suntem la ani lumina de ei. Ajung la statia unde ar trebui sa fie Burj Khalifa (ca asa se numeste mai nou Burj Dubai) si incep sa ma indrept spre Mall Dubai (pentru ca intrarea pentru vizitatori la Burj este in mall). Dupa ce iar am transpirat cat pentru a doua vara am reusit sa intru in mall. Acolo iar sa imi rup picioarele uitandu-ma la toate minunatiile de acolo. O imensitate de mall unde cred ca sunt toate firmele cunoscute si necunoscute din lume. Totul este exemplar de curat si frumos ambalat. Am ajuns in zona de mancare, am apucat sa imbuc ceva si apoi iar vizitare. Dupa ce m-am plictisit de atata umblat am cautat sa gasesc intrarea spre Burj Khalifa. Acolo iar lucruri SF pentru romanul din mine si o multime de culoare pline de imagini despre cultura si civilizatia araba. Am urcat in liftul care ducea spre platforma de vizitare si pana la etajul 150 si ceva am fost acompaniat de muzica pe fundal si alte imagini superbe. Imi pare rau dar nu pot sa va descriu panorama vazuta din cel mai mare turn din lume. Trebuie neaparat sa ajungeti acolo ca sa savurati din plin imaginea extraordinara de acolo. Am pus cateva poze si sper doar sa va faceti o imagine si sa va deschida apetitul pentru o excursie pana acolo.
Si acum cateva chestii vazute pe acolo:
1. daca luati taxi-ul de la aeroport sau la comanda platiti din start 30 dhirma iar km este undeva la 3 dhirma.
2. cu toata bogatia si splendoarea afisata in spatele blocurilor cu o arhitectura extraordinara se vede saracia. Am avut noroc intr-un fel sa stau in zona electronicelor pentru ca am vazut exact fata Dubaiului din spatele megalomaniei
3. toate spatiile au aer conditionat…pana si statiile de autobuz (asta tinand cont ca la 6 dimineata erau deja 30 grade)
4. intrarea la Burj Khalifa este 100 dhirma (undeva la 30 dolari)
5. suprinzator de curat pentru un oras inconjurat de nisip
Sunt mai multe dar nu imi amintesc chiar totul. Oricum merita sa faci o excursie pana aici.
ps: eu deja am ajuns in Kabul dar am unele probleme cu netul asa ca deocamdata scriu mai rar

sper sa va placa unele dintre ele…scuzati calitatea dar nu am stat sa le bibilesc prea mult

Si uite ca am plecat pana la urma. Sambata seara eram la aeroport in fata unei cozi mari mari si ma intrebam daca apuc sa ma inregistrez inainte sa plece avionul. Noroc cu prezenta de spirit a sorelei care m-a bagat in fata la ghiseul de biznis. Cu o mica lauda ca plec tocmai in Afganistan m-a inregistrat acolo si mi-a si explicat ce si cum trebuie sa fac pana in Dubai. Si uite-ma in avionul de Istanbul. Un fel de rata cum este la tara: scaune uzate si murdare, inghesuite, mancare destul de saracacioase,  pana si insotitoarele erau uratele. Cu asa gust amar (bine ca a durat doar aprox o ora) am ajuns in aeroportul din Istanbul. Eeee…o oaza de culoare si lumini. Fiind primul pe care il vizitez mi s-a parut mare si fascinant…mai ales pentru taranul din mine care n-a vazut picior de avion in viata lui. Apropo de avion: nu am avut nici o treaba cu rau de avion sau chestii din astea. Din contra mi-au placut tare mult decolarea si aterizarea. Cu toate ca la aterizare m-a cam dureau timpanele de la diferenta de presiune.

Bunnn…si eu cascand gura prin aeroportul din Istanbul….si bineinteles cu un capucino in mana (credeati ca o sa spun rahat turcesc, nu? ). Aveam de stat vreo 3 ore pe acolo asa ca mi-am scos laptopul, castile si cartea si m-am apucat sa citesc pe muzica. Scaune comode in salile de asteptare, si nu ca la noi din plastice, te face sa stai pe acolo cat mai mult timp. Dar aveam inca o etapa de parcurs asa ca m-am apucat de asteptat. Dupa alea 3 ore a mai avut si avionul intarziere in plecare o ora. Dar de asta asta alta poveste: scaune comode, film la tv-ul din spatarul vecinului din fata, insotitoare dragute, mancare ok. Si mare surpriza a fost ca am reusit prin bunavointa unui vecin sa stau la geam….oho…ce au vazut ochisorii mei

In primul rand cartierele Istanbului care m-au facut imediat sa ma gandesc la cartile lui Pamuk…parca il si vedeam pe eroul din “Cartea neagra” cum cutreiera stradutele alea. Frumos oras vazut de la inaltime. De fapt pentru mine toate au fost frumoase de la inaltime….luminite, stradute si bulevarde, masinute ….Oricum e bine ca totusi am plecat din Istanbul pentru ca ploua torential acolo si nu prea imi placea.

Am ajuns insa la Dubai unde la 5 dimineata erau deja 30 de grade….cand am iesit afara din aeroport ma simteam de parca eram intr-un dus cu aburi. O zapuseala foarte mare….nici nu vreau sa ma gandesc ce este acum la ora la care scriu randurile astea….bine ca aerul conditionat din hotelul unde am tras functioneaza si imi aeriseste ochelarii.

Poze vor fi mai incolo ca nu am net asa bun sa le incarc….oricum punem link spre galeria din Picasa Web.

ps: toate turcoaicele au nasul mare….nah ca am zis-o